![QupZilla, browserul web Qt, adaugă în sfârșit un manager de sesiuni](/f/3f20f52d9f04e6cb3a773ef43c4b59de.png?width=100&height=100)
Structură de date este o colecție de tipuri de date, relația dintre acestea și funcțiile sau operațiunile care pot fi aplicate pe date. Tipul de date poate fi şir, Întreg, Valoare flotantă și așa mai departe.
Înainte de a înțelege funcționalitatea structurii de date încorporate, să vedem câteva funcții încorporate care vor fi utilizate cu obiectele de structură de date.
Acum, deoarece ați văzut câteva detalii importante, permiteți-ne să continuăm cu structurile de date Python.
Piton vine cu încorporat structuri de date precum și utilizatorii își pot defini propriile structuri de date. Structura de date încorporată include LISTĂ, DICŢIONAR, CUPLU, și A STABILIT. Unele dintre exemplele pentru structurile de date definite de utilizator sunt GRĂMADĂ, COZE, COPAC, HASHMAP, etc ...
Oamenii care provin din alte limbaje de programare vor fi foarte familiarizați cu un tip de matrice. Dar în Python, acestea nu sunt atât de comune.
Aici lista este asemănătoare cu o matrice, dar lista ne permite să stocăm valori de orice tip de date (eterogene), în timp ce matricea va conține doar date de un anumit tip (int, float etc ...). Pentru a utiliza matricea, trebuie să importăm matricea în mod explicit din modulul „matrice”.
În această serie de articole Python, vom analiza ce este un structură de date și python structură de date încorporată.
Listă este o structură de date care este o colecție de diferite tipuri de date. Ce face "colectarea diferitelor tipuri de date" mijloace? Listă poate stoca șiruri, numere întregi, valori în virgulă mobilă, listă imbricată și așa mai departe.
Listă obiectele sunt „Mutabil”Ceea ce înseamnă că elementele create în listă pot fi accesate, modificate sau șterse. Listează indexarea suportului. Fiecare articol din liste este atribuit unei adrese și acea adresă poate fi utilizată pentru a accesa sau modifica valoarea anumită articol.
Lista poate fi creată utilizând paranteze pătrate.
>>> name_empty = [] # Listă goală. >>> nume = ['Karthi', 'Leo', 'Matt', 'Kane', 'Scott', 'Petter', 'Will'] # listă cu tip de date șir. >>> name_int = [1,2,3] # listă cu tip de date întregi. >>> name_mixed = [name_int, name, 1,2,3.14] # listă cu elemente de listă imbricate. >>> nume_amestecat. [[1, 2, 3], ['Karthi', 'Leo', 'Matt', 'Kane', 'Scott', 'Petter', 'Will'], 1, 2, 3.14] >>> nume_int. [1, 2, 3]
Putem folosi încorporat tip()
funcție pentru a verifica tipul de obiect.
>>> tip (nume)
Putem accesa metode și atribute din listă folosind instanță dir ()
funcţie.
>>> dir (nume) ['__add__', '__class__', '__contains__', '__delattr__', '__delitem__', '__dir__', '__doc__', '__eq__', '__format__', '__ge__', '__getattribute__', '__get' __gt__ ',' __hash__ ', '__iadd__', '__imul__', '__init__', '__init_subclass__', '__iter__', '__le__', '__len__', '__lt__', '__mul__', '__ne__', '__new__', '__reduce__', '__ ',' __repr__ ', '__reversed__', '__rmul__', '__setattr__', '__setitem__', '__sizeof__', '__str__', '__subclasshook__', 'append', 'clear', 'copy', 'count', 'extend', 'index ',' insert ',' pop ',' remove ', „inversare”, „sortare”]
Putem afla numărul total de articole din listă folosind len ()
metodă.
>>> len (nume)
Putem crea o nouă listă dintr-o listă existentă folosind list.copy ()
metodă.
>>> name_new = name.copy () >>> nume_nou. [„Karthi”, „Leo”, „Matt”, „Kane”, „Scott”, „Petter”, „Will”]
Putem insera un articol într-o listă în orice poziție folosind list.insert (i, x)
metodă.
>>> nume = ['Leo', 'Matt', 'Kane', 'Scott', 'Petter', 'Will'] >>> nume. [„Leo”, „Matt”, „Kane”, „Scott”, „Petter”, „Will”] >>> name.insert (0, 'Tom') # Metoda Insert acceptă 2 argumente (poziția indexului, element) >>> nume. ['Tom', 'Leo', 'Matt', 'Kane', 'Scott', 'Petter', 'Will'] # Tom este inserat în poziția a 0-a.
Putem folosi list.append (x)
metoda de a adăuga un singur element în listă. Aceasta va insera elementul la sfârșitul listei.
>>> nume = [] >>> len (nume) 0. >>> name.append („Leo”) >>> name.append („Matt”) >>> name.append („Kane”) >>> print (nume) [„Leo”, „Matt”, „Kane”]
Putem folosi list.extend ()
metoda de a adăuga mai multe elemente la listă.
>>> new_name = ['Gowtham', 'Martin', 'Luis'] >>> nume.extend (nume_nou) >>> nume. [„Will”, „Petter”, „Scott”, „Kane”, „Matt”, „Leo”, „Karthi”, „Will”, „Gowtham”, „Martin”, „Luis”]
Putem folosi și '+'
operator pentru a combina două liste. Atât lista poate avea diferite tipuri de date.
>>> a = [1,2,3] >>> b = [2,3,3] >>> c = a + b. >>> c. [1, 2, 3, 2, 3, 3] >>> d = ['karthi', 'kenny'] >>> e = a + d. >>> e. [1, 2, 3, „karthi”, „kenny”]
După cum sa menționat deja, obiectele sunt modificabile. Un articol din listă poate fi modificat făcând referire la poziția indexului și atribuindu-i valoare.
>>> nume # Înainte de modificare. [„Tom”, „Leo”, „Matt”, „Kane”, „Scott”, „Petter”, „Will”] >>> nume [0] = 'Karthi' >>> nume # După modificare. [„Karthi”, „Leo”, „Matt”, „Kane”, „Scott”, „Petter”, „Will”]
listă acceptă indexarea atât pozitivă cât și negativă.
Indexarea începe de la 0 iar indexarea negativă începe de la -1.
Putem accesa elementul listei folosind poziția indexului.
>>> nume [0] # Accesarea elementului Listă la indexul 0. 'Leu' >>> nume [1] „Matt” >>> nume [4] „Petter” >>> nume [5] 'Voi' >>> nume [-1] # Accesarea elementului de listă cu indexare negativă. 'Voi' >>> nume [-6] 'Leu'
De asemenea, putem folosi felierea pentru a accesa articolele din listă. Slicing ne permite să accesăm o gamă de articole definind parametrii de început, de sfârșit, de pas.
# SINTAXĂ: listă [poziția inițială, poziția finală, Pas] >>> nume [0: 3] [„Tom”, „Leo”, „Matt”] >>> nume [:] [„Tom”, „Leo”, „Matt”, „Kane”, „Scott”, „Petter”, „Will”] >>> nume [: 4] [„Tom”, „Leo”, „Matt”, „Kane”] >>> nume [: - 2] [„Tom”, „Leo”, „Matt”, „Kane”, „Scott”] >>> nume [: - 1] [„Tom”, „Leo”, „Matt”, „Kane”, „Scott”, „Petter”] >>> nume [: - 1: 2] [„Tom”, „Matt”, „Scott”]
Putem găsi numărul de apariții pentru o anumită valoare folosind list.count (x)
metodă.
>>> nume_int = [1,1,2,3,1] >>> nume_int.count (1) 3.
Putem găsi poziția Index a unui anumit articol folosind list.index (x [, start [, end]])
metodă.
>>> nume # S-a inserat „Will” la sfârșitul listei. Acum avem 2 nume „Will”. [„Will”, „Petter”, „Scott”, „Kane”, „Matt”, „Leo”, „Karthi”, „Will”] >>> name.index ('Will) # Returnează poziția index a primei apariții a x. 0. >>> name.index („Will”, 2) # Se dă indicele de pornire pozitiv’2 ”. 7. >>> name.index („Will”, 2,4) # Poziția Index de începere și de sfârșit este dată. Întrucât nu există nicio apariție a „Voinței” în poziția de căutare dată, va genera o eroare de valoare. Traceback (ultimul apel cel mai recent): fișier "", linia 1, în ValueError: 'Will' nu este în listă.
Putem folosi list.reverse ()
metoda de a inversa elementele din listă.
>>> nume. [„Karthi”, „Leo”, „Matt”, „Kane”, „Scott”, „Petter”, „Will”] >>> nume.reverse () >>> nume. [„Will”, „Petter”, „Scott”, „Kane”, „Matt”, „Leo”, „Karthi”]
Putem folosi list.pop (x)
metoda de eliminare a unui articol dintr-o listă la X
poziţie. Această funcție va elimina elementul din listă și va afișa elementul eliminat. Dacă X
nu este specificat atunci pop ()
metoda va returna ultimul element din listă.
>>> nume. [„Will”, „Petter”, „Scott”, „Kane”, „Matt”, „Leo”, „Karthi”, „Will”, „Gowtham”, „Martin”, „Luis”] >>> nume.pop (0) 'Voi' >>> nume. [„Petter”, „Scott”, „Kane”, „Matt”, „Leo”, „Karthi”, „Will”, „Gowtham”, „Martin”, „Luis”] >>> nume.pop () „Luis”
Putem folosi și list.remove (x)
metoda de eliminare a elementului din listă. Aici X
preia valoarea articolului și aruncă un ValueError dacă X
nu este în listă.
>>> nume = ['Leo', 'Matt', 'Kane', 'Scott', 'Petter', 'Will'] >>> name.remove („Leo”) >>> nume. [„Matt”, „Kane”, „Scott”, „Petter”, „Will”] >>> name.remove („Leo”) Traceback (ultimul apel cel mai recent): Fișierul "", linia 1, în ValueError: list.remove (x): x nu în listă.
Putem face o listă goală fie atribuind numele listei parantezelor pătrate, fie folosind list.clear ()
metodă.
>>> nume1 = nume.copie () >>> nume1. [„Petter”, „Scott”, „Kane”, „Matt”, „Leo”, „Karthi”, „Will”, „Gowtham”, „Martin”] >>> nume. [„Petter”, „Scott”, „Kane”, „Matt”, „Leo”, „Karthi”, „Will”, „Gowtham”, „Martin”] >>> nume = [] >>> nume. [] >>> nume1.clear () >>> nume1. []
În loc să folosim metode de listă pentru a face lista goală sau pentru a elimina un element din listă, putem folosi cuvântul cheie încorporat del
pentru a efectua aceste acțiuni. „Del” cuvântul cheie poate șterge un obiect de listă din memorie sau poate șterge un element dintr-o listă sau poate șterge un articol dintr-o felie.
>>> nume = ['Leo', 'Matt', 'Kane', 'Scott', 'Petter', 'Will'] >>> del name [0] >>> nume. [„Matt”, „Kane”, „Scott”, „Petter”, „Will”] >>> del nume [-3:] >>> nume. [„Matt”, „Kane”] >>> del name [:] >>> nume. []
Incorporat id ()
funcția returnează „identitate”A unui obiect. Acesta este un număr întreg care este garantat să fie unic și constant pentru acest obiect pe parcursul vieții sale.
>>> id (nume) 139979929658824. >>> del name. >>> id (nume) Traceback (ultimul apel cel mai recent): fișierul "", linia 1, în NameError: numele 'name' nu este definit.
Notă: am eliminat variabila listă din memorie folosind del ()
, prin urmare aruncă o eroare de nume.
help () funtion:
Ajutor încorporat funcţie()
este foarte util pentru a obține detalii despre un anumit obiect sau metodele acelui obiect.
ajutor (obiect) ajutor (object.method)
Până acum, în acest articol, am văzut cum putem folosi un lista structurii datelor pentru a stoca, accesa, modifica, șterge obiecte din listă utilizând metodele listei. Am văzut și câteva funcții încorporate precum id (), dir (), tip(), Ajutor() care sunt funcții foarte eficiente. Avem, de asemenea, o înțelegere a listei în python, care oferă un mod mai concis și mai ușor de creat, de a crea o listă.